luni, 14 februarie 2011
Statiuni Litoral Marea Neagra
Costinesti - statiune balneoclimaterica estivala, situata la 28 km. sud de municipiul Constanta, denumita si "Statiunea Tineretului", cu plaja intinsa cu nisip fin. Statiunea Costinesti dispune de baze de grement moderne, aici au loc numeroase manifestari cultural-artistice si tot aici emite postul Radio Vacanta. Accesul in statiune se face cu trenul - gara Costinesti, situata pe ruta Bucuresti-Constanta-Mangalia sau rutier, pe DN 39 de la Constanta.
Mamaia - cea mai mare si renumita statiune din Romania, situata in partea de nord a Municipiului Constanta, denumita si Perla Litoralului Romanesc, este o fasie de plaja cu nisip fin, ce se intinde pe o lungime de circa 8 km. in partea de vest a acesteia aflandu-se lacul Siutghiol. Plaja este presarata cu numeroase hoteluri, piscine in aer liber, discoteci, parcuri de agrement, terenuri de sport, precum si un teatru de vara. Statiunea Mamaia ofera turistilor posibilitatea practicarii sporturilor de apa, precum si pescuitul in lacul Mamaia.
Eforie Nord - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 14 km. sud de Constanta, intre Lacul Techirghiol si Marea Neagra. A doua statiune ca marime a litoralului romanesc, este renumita pentru tratamentele sale curative, statiunea dispunand de doua baza de tratament permanente, ce poseda instalatii pentru bai calde cu apa sarata provenita din Lacul Techirghiol sau din Marea Neagra. Plaja statiunii ce se intinde pe aproximativ 3 km. dispune de terenuri de sport, piscine, precum si alte facilitati pentru practicarea sporturilor de apa.
Eforie Sud - statiune balneoclimaterica situata la 18 km. sud de Constanta, ce se intinde pe o lungime de circa 2 km. de-a lungul Marii Negre. In statiune se afla un sanatoriu reumatologic permanent si altul pentru tratarea rahitismului si a debilitatii, ce functioneaza numai in sezonul estival, ambele pentru copii. Atractiile statiunii Eforie Sud sunt discotecile, teatrul in aer liber, precum si multe altele.
Mangalia - statiunea balneoclimaterica permanenta, situata la 44 km de Constanta, intemeiata de greci in sec. VI I.Hr. este cea mai sudica statiune de pe litoralul Marii Negre fiind si singura statiune maritima ce detine izvoare minerale sulfuroase, mezotermale si radioactive, folosite inca din antichitate. Mangalia dispune de o baza de tratament cu sectii de recuperare medicala, bai calde cu apa sulfuroasa, impachetari cu namol, kinetoterapie, hidroterapie, sali de gimnastica medicala si cabinete de geriatrie. Principalele atractii ale statiunii sunt Muzeul de arheologie, Moscheea Esmahan Sultan, Colectia Mercurius, vestigiile bazilicii romano-bizantine, si tot aici putandu-se practica si echitatia.
Jupiter si Cap Aurora - statiuni climaterice estivale, situate la 40 km. de Municipiul Constanta, intre tarmul Marii Negre si Padurea Comorova. Statiunea Cap Aurora este cea mai recenta statiune de pe litoralul romanesc, care atrage numerosi turisti veniti aici pentru plaja cu nisip fin, terenuri de sport, teatru si cinama in aer liber, piscine, discoteci, precum si pentru plimbarile cu ambarcatiuni pe Lacul Tismana.
Neptun-Olimp - statiune balneoclimaterica situata la 6 km de Mangalia, pe o fasie de nisip intre Marea Neagra si padurea Comorova, ce ofera o oaza de liniste in peisajul litoralului romanesc. Un adevarat complex turistic modern, statiunea dispune de hoteluri si vile deosebite, terenuri de tenis, de echitatie, debarcader pentru o plimbare pe lac, precum si numeroase cluburi si parcuri de distractie. In statiune se mai afla deasemeni si o baza de tratament ce ofera electroterapie, impachetari cu namol, hidroterapie, sali de gimnastica medicala, sauna.
Venus - statiune balneoclimaterica estivala, situata la 5 km. de Mangalia, ce poarta numele zeitei frumusetii, ce dispune de hoteluri construite intr-un stil arhitectonic aparte.
Saturn - este o statiune climaterica estivala, situata la 1 km. de Mangalia, care beneficiaza de soare in majoritatea zilelor, apa marii atingand o temperatura medie in timpul verii de circa 25 grade C, si dispune de un teatru in aer liber, terenuri de sport, vile si hoteluri, teren de echitatie.
Techirghiol - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 18 km. de Constanta, pe malul lacului Techirghiol. Principalele caracteristici ale statiunii sunt apa sarata si namolul sapropelical lacului, aici aflandu-se cinci baze de tratament cu bai calde cu apa sarata provenita din lac, impachetari cu namol, pentru aerosoli si hidroterapie.
Mamaia - cea mai mare si renumita statiune din Romania, situata in partea de nord a Municipiului Constanta, denumita si Perla Litoralului Romanesc, este o fasie de plaja cu nisip fin, ce se intinde pe o lungime de circa 8 km. in partea de vest a acesteia aflandu-se lacul Siutghiol. Plaja este presarata cu numeroase hoteluri, piscine in aer liber, discoteci, parcuri de agrement, terenuri de sport, precum si un teatru de vara. Statiunea Mamaia ofera turistilor posibilitatea practicarii sporturilor de apa, precum si pescuitul in lacul Mamaia.
Eforie Nord - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 14 km. sud de Constanta, intre Lacul Techirghiol si Marea Neagra. A doua statiune ca marime a litoralului romanesc, este renumita pentru tratamentele sale curative, statiunea dispunand de doua baza de tratament permanente, ce poseda instalatii pentru bai calde cu apa sarata provenita din Lacul Techirghiol sau din Marea Neagra. Plaja statiunii ce se intinde pe aproximativ 3 km. dispune de terenuri de sport, piscine, precum si alte facilitati pentru practicarea sporturilor de apa.
Eforie Sud - statiune balneoclimaterica situata la 18 km. sud de Constanta, ce se intinde pe o lungime de circa 2 km. de-a lungul Marii Negre. In statiune se afla un sanatoriu reumatologic permanent si altul pentru tratarea rahitismului si a debilitatii, ce functioneaza numai in sezonul estival, ambele pentru copii. Atractiile statiunii Eforie Sud sunt discotecile, teatrul in aer liber, precum si multe altele.
Mangalia - statiunea balneoclimaterica permanenta, situata la 44 km de Constanta, intemeiata de greci in sec. VI I.Hr. este cea mai sudica statiune de pe litoralul Marii Negre fiind si singura statiune maritima ce detine izvoare minerale sulfuroase, mezotermale si radioactive, folosite inca din antichitate. Mangalia dispune de o baza de tratament cu sectii de recuperare medicala, bai calde cu apa sulfuroasa, impachetari cu namol, kinetoterapie, hidroterapie, sali de gimnastica medicala si cabinete de geriatrie. Principalele atractii ale statiunii sunt Muzeul de arheologie, Moscheea Esmahan Sultan, Colectia Mercurius, vestigiile bazilicii romano-bizantine, si tot aici putandu-se practica si echitatia.
Jupiter si Cap Aurora - statiuni climaterice estivale, situate la 40 km. de Municipiul Constanta, intre tarmul Marii Negre si Padurea Comorova. Statiunea Cap Aurora este cea mai recenta statiune de pe litoralul romanesc, care atrage numerosi turisti veniti aici pentru plaja cu nisip fin, terenuri de sport, teatru si cinama in aer liber, piscine, discoteci, precum si pentru plimbarile cu ambarcatiuni pe Lacul Tismana.
Neptun-Olimp - statiune balneoclimaterica situata la 6 km de Mangalia, pe o fasie de nisip intre Marea Neagra si padurea Comorova, ce ofera o oaza de liniste in peisajul litoralului romanesc. Un adevarat complex turistic modern, statiunea dispune de hoteluri si vile deosebite, terenuri de tenis, de echitatie, debarcader pentru o plimbare pe lac, precum si numeroase cluburi si parcuri de distractie. In statiune se mai afla deasemeni si o baza de tratament ce ofera electroterapie, impachetari cu namol, hidroterapie, sali de gimnastica medicala, sauna.
Venus - statiune balneoclimaterica estivala, situata la 5 km. de Mangalia, ce poarta numele zeitei frumusetii, ce dispune de hoteluri construite intr-un stil arhitectonic aparte.
Saturn - este o statiune climaterica estivala, situata la 1 km. de Mangalia, care beneficiaza de soare in majoritatea zilelor, apa marii atingand o temperatura medie in timpul verii de circa 25 grade C, si dispune de un teatru in aer liber, terenuri de sport, vile si hoteluri, teren de echitatie.
Techirghiol - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 18 km. de Constanta, pe malul lacului Techirghiol. Principalele caracteristici ale statiunii sunt apa sarata si namolul sapropelical lacului, aici aflandu-se cinci baze de tratament cu bai calde cu apa sarata provenita din lac, impachetari cu namol, pentru aerosoli si hidroterapie.
Statiuni turistice si de tratament din Romania
Amara - statiune balneoclimaterica situata la 7 km. nord-vest de Slobozia si 126 km. de Bucuresti, pe malul lacului Amara. Statiunea Amara este renumita pentru efectele curative ale ale namolului sapropelic din lac, aceasta dispune de instalatii pentru impachetari cu namol si bai calde si bazine cu apa sarata provenita din lac.
Arieseni - statiune climaterica situata in Muntii Bihor, la o altitudine de 1.000-1.100 metrii, la izvoarele Ariesului Mare, destinata sporturilor de iarna.
Balta Alba - statiune balneoclimaterica situata la 20 km. de Ramnicu Sarat si 56 km. de Buzau, pe malul lacului Balta Alba, la o altitudine de 30 metrii.
Badesti - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 60 de km. de Municipiul Pitesti, la 170 m altitudine, ce dispune de aparatura moderna de tratament, bai calde cu apa minerala, electroterapie, kineoterapie si bazine cu apa termala minerala.
Baile Olanesti - statiune situata in partea de nord-est a Olteniei, la 18 km. de Ramnicu Valcea, la o altitudine de 475 m, la poalele Muntilor Capataneni, pe ambele parti ale paraului Olanesti. In Statiunea Baile Olanesti se afla cele mai multe izvoare minerale din Romania, din dotarile acesteia amintind aparatura de tratament cu bai calde cu apa minerala, electro-fizioterapie, hidro-termoterapie, precum si altele.
Baile Herculane - cea mai veche statiune din Romania, situata la 19 km. de Orsova si 41 km. nord-vest de Drobeta Turnu Severin, in Valea Cernei, la o altitudine de 165 m. Statiunea Baile Herculane, atestata documentar din anul 153 e.n. este renumita in toata lumea pentru puterea tamaduitoare a izvoarelor sale termale. Peisajul deosebit al statiunii este dat de Muntii Cernei si Muntii Mehedinti, care o inconjoara. Printre dotarile statiunii se numara bazine pentru bai cu ape minerale termale sulfuroase si clorurosodice, instalatii de aerosoli si inhalatii cu ape minerale, aparatura pentru hidroterapie, electroterapie si kineoterapie, cabinete medicale, sali de gimanistica medicala. Atractiile turistice ale zonei sunt: ruinele statiunii termele romane, Grota Haiducilor, Grota cu Aburi, Pestera Hotilor, Cheile Domogledului si Cascada Cernei.
Baile Felix - statiune balneoclimaterica, printre cele mai renumite, situata la 8 km. sud de Oradea, in Campia Crisurilor, la o altitudine de 140 m. Statiunea Baile Felix dispune de o bogata baza de tratament formata din instalatii pentru bai la cada, impachetari calde cu namol si parafina, bazine cu apa minerala termala, aparatura pentru kineoterapie, hidroterapie, piscine cu apa termala acoperite si in aer liber, sali pentru gimnastica medicala,cabinete medicale.
Baile Tusnad - renumita statiune balneoclimaterica, situata la 37 km. sud de Miercurea Ciuc, la poalele masivului Harghita, langa lacul Ciucas, la o altitudine de 650 m. Statiunea Baile Tusnad dispune de instalatii moderne pentru bai minerale carbogazoase, aerosoli si inhalatii, sali de masaj, electroterapie si hidroterapie. Lacul Ciucas din apropiere este un loc de agrement propice pentru plimbari cu barca si canotaj pe timpul verii si patinaj, iarna.
Baile Govora - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 20 km. sud-vest de Ramnicu Valcea, in depresiunea subcarpatica a Olteniei, la o altitudine de 360 m. Bazele de tratament ale statiunii dispun de instalatii pentru impachetari cu namol, bai calde cu ape minerale, electroterapie, sali pentru gimnastica medicala, terapie respiratorie.
Baile Calacea - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 38 km. nord de Timisoara.
Baile 1 Mai - statiune situata la 8 km. de Oradea, si 2 km de Baile Felix, la o altitudine de 140 m, inconjurata de paduri de stejar, ce dispune de instalatii pentru bai cu apa minerala termala, bazin cu apa minerala termala si sali de gimnastica medicala.
Baile Tinca - statiune situata la 25 km. de Salonta, la o altitudine de 130 metrii.
Baile Baita - statiune balneoclimaterica, situata la 43 km. de Municipiul Cluj-Napoca si 1 km. de Gherla.
Baile Sarate - statiune balneoclimaterica situata la 4 km. de Turda, la o altitudine de 350 metrii.
Baile Cojocna - statiune balneoclimaterica situata la 20 km. de Municipiul Cluj-Napoca.
Baile Jigodin - statiune balneoclimaterica, situata la 3 km. de Miercurea Ciuc, la o altitudine de 650 metrii.
Baile Homorod - statiune balneoclimaterica situata la 17 km. de Odorheiu Secuiesc, la o altitudine de 725 metrii.
Balvanyos - statiune balneoclimaterica permanent, situata la 67 km. de Sfantu Gheorghe, pe versantul estic al Muntilor Bodoc, la o altitudine de 800 m. Statiunea dispune de instalatii pentru bai cu apa minerala carbogazoasa, bai de plante, bazine descoperite cu apa minerala carbogazoasa
Arieseni - statiune climaterica situata in Muntii Bihor, la o altitudine de 1.000-1.100 metrii, la izvoarele Ariesului Mare, destinata sporturilor de iarna.
Balta Alba - statiune balneoclimaterica situata la 20 km. de Ramnicu Sarat si 56 km. de Buzau, pe malul lacului Balta Alba, la o altitudine de 30 metrii.
Badesti - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 60 de km. de Municipiul Pitesti, la 170 m altitudine, ce dispune de aparatura moderna de tratament, bai calde cu apa minerala, electroterapie, kineoterapie si bazine cu apa termala minerala.
Baile Olanesti - statiune situata in partea de nord-est a Olteniei, la 18 km. de Ramnicu Valcea, la o altitudine de 475 m, la poalele Muntilor Capataneni, pe ambele parti ale paraului Olanesti. In Statiunea Baile Olanesti se afla cele mai multe izvoare minerale din Romania, din dotarile acesteia amintind aparatura de tratament cu bai calde cu apa minerala, electro-fizioterapie, hidro-termoterapie, precum si altele.
Baile Herculane - cea mai veche statiune din Romania, situata la 19 km. de Orsova si 41 km. nord-vest de Drobeta Turnu Severin, in Valea Cernei, la o altitudine de 165 m. Statiunea Baile Herculane, atestata documentar din anul 153 e.n. este renumita in toata lumea pentru puterea tamaduitoare a izvoarelor sale termale. Peisajul deosebit al statiunii este dat de Muntii Cernei si Muntii Mehedinti, care o inconjoara. Printre dotarile statiunii se numara bazine pentru bai cu ape minerale termale sulfuroase si clorurosodice, instalatii de aerosoli si inhalatii cu ape minerale, aparatura pentru hidroterapie, electroterapie si kineoterapie, cabinete medicale, sali de gimanistica medicala. Atractiile turistice ale zonei sunt: ruinele statiunii termele romane, Grota Haiducilor, Grota cu Aburi, Pestera Hotilor, Cheile Domogledului si Cascada Cernei.
Baile Felix - statiune balneoclimaterica, printre cele mai renumite, situata la 8 km. sud de Oradea, in Campia Crisurilor, la o altitudine de 140 m. Statiunea Baile Felix dispune de o bogata baza de tratament formata din instalatii pentru bai la cada, impachetari calde cu namol si parafina, bazine cu apa minerala termala, aparatura pentru kineoterapie, hidroterapie, piscine cu apa termala acoperite si in aer liber, sali pentru gimnastica medicala,cabinete medicale.
Baile Tusnad - renumita statiune balneoclimaterica, situata la 37 km. sud de Miercurea Ciuc, la poalele masivului Harghita, langa lacul Ciucas, la o altitudine de 650 m. Statiunea Baile Tusnad dispune de instalatii moderne pentru bai minerale carbogazoase, aerosoli si inhalatii, sali de masaj, electroterapie si hidroterapie. Lacul Ciucas din apropiere este un loc de agrement propice pentru plimbari cu barca si canotaj pe timpul verii si patinaj, iarna.
Baile Govora - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 20 km. sud-vest de Ramnicu Valcea, in depresiunea subcarpatica a Olteniei, la o altitudine de 360 m. Bazele de tratament ale statiunii dispun de instalatii pentru impachetari cu namol, bai calde cu ape minerale, electroterapie, sali pentru gimnastica medicala, terapie respiratorie.
Baile Calacea - statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 38 km. nord de Timisoara.
Baile 1 Mai - statiune situata la 8 km. de Oradea, si 2 km de Baile Felix, la o altitudine de 140 m, inconjurata de paduri de stejar, ce dispune de instalatii pentru bai cu apa minerala termala, bazin cu apa minerala termala si sali de gimnastica medicala.
Baile Tinca - statiune situata la 25 km. de Salonta, la o altitudine de 130 metrii.
Baile Baita - statiune balneoclimaterica, situata la 43 km. de Municipiul Cluj-Napoca si 1 km. de Gherla.
Baile Sarate - statiune balneoclimaterica situata la 4 km. de Turda, la o altitudine de 350 metrii.
Baile Cojocna - statiune balneoclimaterica situata la 20 km. de Municipiul Cluj-Napoca.
Baile Jigodin - statiune balneoclimaterica, situata la 3 km. de Miercurea Ciuc, la o altitudine de 650 metrii.
Baile Homorod - statiune balneoclimaterica situata la 17 km. de Odorheiu Secuiesc, la o altitudine de 725 metrii.
Balvanyos - statiune balneoclimaterica permanent, situata la 67 km. de Sfantu Gheorghe, pe versantul estic al Muntilor Bodoc, la o altitudine de 800 m. Statiunea dispune de instalatii pentru bai cu apa minerala carbogazoasa, bai de plante, bazine descoperite cu apa minerala carbogazoasa
Romania - Prezentare Generala
Romania este situata in sud-estul Europei, intre 43°37'07"-48°15'06" lat. N si 20°15'44"-29°41'24" long. E. Suprafata Romaniei este de 238391 km².
Romania se invecineaza: la N si E- Ucraina, in E- Marea Neagra si Republica Moldova, la S- Bulgaria, la SV- Iugoslavia si la V- Ungaria.
Relieful: Relieful Romaniei este armonios repartizat: muntii, care formeaza un arc in partea centrala, ocupa 31% din suprafata, dealurile si podisurile 33%, iar campiile situate in S si V tarii 36%. Carpatii Romanesti se impart in trei grupe: Carpatii Orientali, Meridionali si Occidentali.
Carpatii Orientali, care se intind intre granita de N a tarii si Valea Prahovei, sunt alcatuiti din trei zone dispuse paralel pe directia NV-SE: flisul (in E), culminand la 1907 m in vf, Toaca din masivul Ceahlau, zona cristalino-mezozoica in partea centrala (2303 m in vf. Pietrosu din masivul Rodna, altitudinea maxima din Carpatii Orientali) si zona vulcanica (in V), care atinge 2100 m in vf. Pietrosu din masivul Calimani; aceasta ultima zona reprezinta cel mai lung lant vulcanic din Europa (Oas-Gutai-Tibles-Calimani-Gurghiu-Harghita). Carpatii Orientali se caracterizeaza prin altitudini moderate, culmi parelele care inchid largi depresiuni (Prislop, Mestecanis, Ghimes-Palanca, Oituz, Predeal, s.a.); in masivul Rodnei se intalnesc urme ale glaciatiunii cuaternare (circuri, vai si lacuri glaciare); sunt bine impaduriti, constituind principalul domeniu forestier al tarii.
Carpatii Meridionali, dezvoltati intre valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna, cuprind patru masive principale (da la E la V): Bucegi (alt. max. 2505 m vf. Omu), Fagaras (2544 m in vf. Moldoveanu, alt max. din tara), Parang (2518 m in vf. Parangu Mare) si Retezat-Godeanu (2509 m in vf. Peleaga). Sunt mult mai masivi, cu alt. ce depasesc frecvent 2000 m, cu putine depresiuni (Lovistea, Petrosani, Hateg) si trecatori, circulatia realizandu-se adesea prin defilee (Turnu Rosu, Cozia, Lainici s.a.); numeroase urme ale glaciatiunii cuaternare (circuri, vai glaciare, creste ascutite, lacuri), mai ales in masivele Fagaras si Retezat.
Carpatii Occidentali, delimitati de Dunare in S si Somes in N, alcatuiti din M-tii Banatului, Poiana Ruscai, si M-tii Apuseni, au aspect insular si sunt cel mai putin masivi (alt. medie 654 m, alt. max. 1849 m in vf. Curcubata Mare din masivul Biharia), cu numeroase depresiuni (Tara Motilor pe Aries, Zarand pe Crisul Alb, Bozovici pe Nera, Beius s.a.) si culoare transversale ( Timis-Cerna, Mures, Crisul Repede s.a.); calcarele au favorizat dezvoltarea unor bogate fenomene carstice mai ales in M-tii Apuseni.
In interiorul arcului carpatic se desfasoara Podisul Transilvaniei (400-700 m alt.) cu relief deluros, mai inalt in SE (Podisul Tarnavelor) si mai coborat in NV (Campia Transilvaniei); in NV tarii se afla Podisul Somesan, zona colinara cu o serie de culmi izolate cristaline (culmea Codrului, Magura Simleului), iar in E Podisul Moldovenesc. Cu intinse suprafete structurale si frecvente alunecari de teren, acesta reprezinta alt. de 300-500 m in Podisul Sucevei, 300-400 m in Podisul Barladului si numai 200 m in Campia Jijiei.
In exterior Carpatii sunt dublati, intre Valea Moldovei si Valea Motrului de Subcarpati, uniate colinara alcatuita din roci friabile (marne, argile s.a.) ce favorizeaza procesele de panta, avand culmile paralele (alt. medie 500 m, alt. max. 1227 m in vf. Chicera din Subcarpatii Getici) despartite de depresiuni, vai longitudinale si traversate de rauri care izvorasc din Carpati. O zona piemontana discontinua face trecerea intre Carpati si Campia de Vest (sector al Campiei Panonice cu alt. medii intre 90-120 m), iar in S Piemontului Getic si Subcarpatii se interpun intre Carpati si larga Campie a Dunarii de Jos (Campia Romana), care reprezinta o oarecare variatie morfologica si coboara de la 300 m alt., in NV, la numai 10-30 m in SE, in zona Siretului Inferior; intre Dunare si Marea Neagra, se afla Podisul Dobrogei, ocupat in jumatatea nordica de Podisul Macinului, de varsta hercinica, abia atingand 467 m in vf. Tutuiatului, si de Podisul Casimcei, cu alt. sub 300 m, iar in jumatatea sudica de o platforma de 100-200 m alt.. In N Podisului Dobrogei se afla Delta Dunarii (4340 km² pe teritoriul Romaniei), zona in care fluviul se desparte in trei brate inegal ca volum de ape purtate (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe).Delta Dunarii este declarata din 1990 rezervatie a biosferei.
Clima: temperat-continentala de tranzitie, cu usoare influente oceanice (in V), mediteraneene (in SV), continentale (in NE), modificate local de orientarea reliefului. Iarna temperatura medie coboara sub -3°C, iar vara oscileaza intre 22°C si 24°C. Media anuala este, la alt. apropiate, de 11°C de-a lungul Dunarii si 8°C in N tarii. Minima absoluta inregitrata a fost de -38,5°C (in localitatea Bod din depresiunea Brasov), iar maxima absoluta de +44,5°C (in localitatea Ion Sion din Baragan). Precipitatiile medii sunt de 637 mm/an, cantitati mari inregistrandu-se in zonba montana (peste 1000 mm/an) si mai scazute in Baragan (500 mm/an), Dobrogea si Delta Dunarii (sub 400 mm/an).
Vegetatia si fauna: vegetatia forestiera primordiala ce acopera intregul teritoriu (cu exceptia SE tarii) a facut loc treptat terenurilor agricole. Azi padurile ocupa aprox. 27% din suprafata Romaniei, fiind formate din foioase (stejar, gorun, carpen, fag, ulm, frasin, tei, paltin s.a.) pana la 1000-1400 m si conifere (brad, molid, pin, zada s.a.) pana la 1800 m. Pasunile si pajistile alpine ocupa suprafete importante, folosite mai ales in cresterea oilor. Fauna, bogata si variata, este interesanta cinegetic prin cerbi, caprioare, ursi, vulpi, lupi, mistreti s.a.; specii mai rare ca pelicanii, califarii, vidrele (in Delta Dunarii), capra neagra, cocosul de munte, rasul s.a. sunt puse sub protectia legii. Delta Dunarii adaposteste un numar mare de pasari.
Populatia: este formata in majoritate de romani 89% ,4%, maghiari 7,1%, tigani 2%, germani, ucrainieni, rusi-lipoveni, turci, tatari. In afara granitelor traiesc peste 8 mil. de romani, atat imigrati in Europa occidentala, Canada, SUA, Australia, America de Sud (cei mai multi in ultimele decenii), cat si din tarile vecine unde traiesc comunitati mari de romani. Concentrarea max. a pop. in zonele de campie (peste 55%), indeosebi în zona capitalei (1.000 loc./km2). In zona de munte (5% din populatie) densitatea loc. este slaba. Rata natalitatii: 11,6‰; a mortalitatii: 11,5‰. Rata pop. urbane: 55%.
Resurse si economie: Romania este o tara in tranzitie de la o economie socialista la o economie de piata care a avut dupa 1990 un ritm lent de aplicare a reformei (pana în 1996-1997). Dintre tarile foste socialiste, a beneficiat mai putin de sprijin financiar international, datorita regimului politic. Economia Romaniei este industrial-agrara. Ramurile industriale sunt diversificate si raspandite pe intreg teritoriu Romania. Ele sunt: metalurgia neferoasa, siderurgia, petrochimia, industria lemnului, constructia de nave, textile, pielarie, alimentara, care au suferit dupa 1989, datorita intarzierii restructurarii industriei si precaritatii investitiilor. Romania are numeroase resurse miniere, dar reduse ca pondere: carbuni (lignit), aur, argint, lemn, uraniu, sare (rezerve importante). Petrolul si gazele naturale nu satisfac consumul intern.
Transportul: lungimea totala a retelei feroviare in Romania reprezentand cele mai insemnate cai pentru transportul de marfa, este de 11.348 km. Din care 3348 km sunt electrificati. Reteaua de drumuri publice totalizeasa 72.799Km. din care mai putin de jumatate sunt drumuri asfaltate.
Orase: Bucuresti, pe malul raului Dambovita este cel mai mare centru industrial al tarii. 51% din populatia Romaniei traieste in mediul urban iar acest procent este in continua crestere. Al doilea oras ca marime este Brasovul cu o populatie de 323.835 locuitori. Constanta ( 350.476 ) este cel mai mare port.
Turismul: principalele zone sau obiective turistice
· litoralul Marii Negre cu renumite statiuni de cura heliomarina (Mamaia, Mangalia Nord, Saturn, Jpiter, Aurora, Venus, Neptun), de cura balneara (Techirghiol, Eforie Nord si Sud, Mangalia), cu orase de vacanta pentru copii (Navodari) si tineret (Costinesti), cu vestigii ale oraselor antice (Tomis, Callatis, Histria).
· zona Bucegi-Brasov (principala zona a turismului montan si hibernal din Romania cu orasul Brasov si statiunile Poiana Brasov, Sinaia, Predeal s.a.).
· Valea Oltului cu statiuni balneare in judetul Harghita (Tusnad) si Valcea (Calimanesti-Caciulata, Olanesti, Govora).
· NV Moldovei (Bucovina) cu monumente de arta feudala incluse in catalogul UNESCO (bisericile cu fresce interioare si exterioare de la Voronet, Moldovita, Sucevita, Humor, manastirea Putna si vechea capitala a Moldovei, Suceava)
· M-tii Apuseni cu spectaculoase fenomene carstice (pesteri - inclusiv pestera cu ghetar fosil de la Scarisoara, cetatile Ponorului, Cheile Turzii, defileul Crisului Repede s.a.) si o cultura veche populara, nealterata.
· Maramuresul, cu valori folclorice si etnografice (o adevarata civilizatie a lemnului: porti sculptate, case, biserici cu turle inalte - Ieud, Bogdan Voda, Rozalvea s.a. - Cimitirul Vesel de la Sapanta s.a., port popular viu colorat) unice in tara, cu statiuni balneare (Ocna Sugatag) si de sporturi de iarna (Borsa, Mogosa).
· Delta Dunarii
· Portile de Fier (cu statiunea Baile Herculane, cunoscuta din timpul romanilor; defileul Dunarii, fenomene carstice in munti si podisul Mehedinti: Topolnita, Closani s.a.)
· M-tii Fagaras (supranumiti "Alpii Translivaniei").
· Alte zone: Ceahlau - Lacul Rosu; M-tii Semenic, zona Tarnavelor cu biserici fortificate, M-tii Retezat (cu parcul national omonim), M-tii Rodnei (inclusiv statiunile balneare de pe Somesul Mare), centre turistice: Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Sibiu (capitala culturala a Europei), Timisoara.
Romania se invecineaza: la N si E- Ucraina, in E- Marea Neagra si Republica Moldova, la S- Bulgaria, la SV- Iugoslavia si la V- Ungaria.
Relieful: Relieful Romaniei este armonios repartizat: muntii, care formeaza un arc in partea centrala, ocupa 31% din suprafata, dealurile si podisurile 33%, iar campiile situate in S si V tarii 36%. Carpatii Romanesti se impart in trei grupe: Carpatii Orientali, Meridionali si Occidentali.
Carpatii Orientali, care se intind intre granita de N a tarii si Valea Prahovei, sunt alcatuiti din trei zone dispuse paralel pe directia NV-SE: flisul (in E), culminand la 1907 m in vf, Toaca din masivul Ceahlau, zona cristalino-mezozoica in partea centrala (2303 m in vf. Pietrosu din masivul Rodna, altitudinea maxima din Carpatii Orientali) si zona vulcanica (in V), care atinge 2100 m in vf. Pietrosu din masivul Calimani; aceasta ultima zona reprezinta cel mai lung lant vulcanic din Europa (Oas-Gutai-Tibles-Calimani-Gurghiu-Harghita). Carpatii Orientali se caracterizeaza prin altitudini moderate, culmi parelele care inchid largi depresiuni (Prislop, Mestecanis, Ghimes-Palanca, Oituz, Predeal, s.a.); in masivul Rodnei se intalnesc urme ale glaciatiunii cuaternare (circuri, vai si lacuri glaciare); sunt bine impaduriti, constituind principalul domeniu forestier al tarii.
Carpatii Meridionali, dezvoltati intre valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna, cuprind patru masive principale (da la E la V): Bucegi (alt. max. 2505 m vf. Omu), Fagaras (2544 m in vf. Moldoveanu, alt max. din tara), Parang (2518 m in vf. Parangu Mare) si Retezat-Godeanu (2509 m in vf. Peleaga). Sunt mult mai masivi, cu alt. ce depasesc frecvent 2000 m, cu putine depresiuni (Lovistea, Petrosani, Hateg) si trecatori, circulatia realizandu-se adesea prin defilee (Turnu Rosu, Cozia, Lainici s.a.); numeroase urme ale glaciatiunii cuaternare (circuri, vai glaciare, creste ascutite, lacuri), mai ales in masivele Fagaras si Retezat.
Carpatii Occidentali, delimitati de Dunare in S si Somes in N, alcatuiti din M-tii Banatului, Poiana Ruscai, si M-tii Apuseni, au aspect insular si sunt cel mai putin masivi (alt. medie 654 m, alt. max. 1849 m in vf. Curcubata Mare din masivul Biharia), cu numeroase depresiuni (Tara Motilor pe Aries, Zarand pe Crisul Alb, Bozovici pe Nera, Beius s.a.) si culoare transversale ( Timis-Cerna, Mures, Crisul Repede s.a.); calcarele au favorizat dezvoltarea unor bogate fenomene carstice mai ales in M-tii Apuseni.
In interiorul arcului carpatic se desfasoara Podisul Transilvaniei (400-700 m alt.) cu relief deluros, mai inalt in SE (Podisul Tarnavelor) si mai coborat in NV (Campia Transilvaniei); in NV tarii se afla Podisul Somesan, zona colinara cu o serie de culmi izolate cristaline (culmea Codrului, Magura Simleului), iar in E Podisul Moldovenesc. Cu intinse suprafete structurale si frecvente alunecari de teren, acesta reprezinta alt. de 300-500 m in Podisul Sucevei, 300-400 m in Podisul Barladului si numai 200 m in Campia Jijiei.
In exterior Carpatii sunt dublati, intre Valea Moldovei si Valea Motrului de Subcarpati, uniate colinara alcatuita din roci friabile (marne, argile s.a.) ce favorizeaza procesele de panta, avand culmile paralele (alt. medie 500 m, alt. max. 1227 m in vf. Chicera din Subcarpatii Getici) despartite de depresiuni, vai longitudinale si traversate de rauri care izvorasc din Carpati. O zona piemontana discontinua face trecerea intre Carpati si Campia de Vest (sector al Campiei Panonice cu alt. medii intre 90-120 m), iar in S Piemontului Getic si Subcarpatii se interpun intre Carpati si larga Campie a Dunarii de Jos (Campia Romana), care reprezinta o oarecare variatie morfologica si coboara de la 300 m alt., in NV, la numai 10-30 m in SE, in zona Siretului Inferior; intre Dunare si Marea Neagra, se afla Podisul Dobrogei, ocupat in jumatatea nordica de Podisul Macinului, de varsta hercinica, abia atingand 467 m in vf. Tutuiatului, si de Podisul Casimcei, cu alt. sub 300 m, iar in jumatatea sudica de o platforma de 100-200 m alt.. In N Podisului Dobrogei se afla Delta Dunarii (4340 km² pe teritoriul Romaniei), zona in care fluviul se desparte in trei brate inegal ca volum de ape purtate (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe).Delta Dunarii este declarata din 1990 rezervatie a biosferei.
Clima: temperat-continentala de tranzitie, cu usoare influente oceanice (in V), mediteraneene (in SV), continentale (in NE), modificate local de orientarea reliefului. Iarna temperatura medie coboara sub -3°C, iar vara oscileaza intre 22°C si 24°C. Media anuala este, la alt. apropiate, de 11°C de-a lungul Dunarii si 8°C in N tarii. Minima absoluta inregitrata a fost de -38,5°C (in localitatea Bod din depresiunea Brasov), iar maxima absoluta de +44,5°C (in localitatea Ion Sion din Baragan). Precipitatiile medii sunt de 637 mm/an, cantitati mari inregistrandu-se in zonba montana (peste 1000 mm/an) si mai scazute in Baragan (500 mm/an), Dobrogea si Delta Dunarii (sub 400 mm/an).
Vegetatia si fauna: vegetatia forestiera primordiala ce acopera intregul teritoriu (cu exceptia SE tarii) a facut loc treptat terenurilor agricole. Azi padurile ocupa aprox. 27% din suprafata Romaniei, fiind formate din foioase (stejar, gorun, carpen, fag, ulm, frasin, tei, paltin s.a.) pana la 1000-1400 m si conifere (brad, molid, pin, zada s.a.) pana la 1800 m. Pasunile si pajistile alpine ocupa suprafete importante, folosite mai ales in cresterea oilor. Fauna, bogata si variata, este interesanta cinegetic prin cerbi, caprioare, ursi, vulpi, lupi, mistreti s.a.; specii mai rare ca pelicanii, califarii, vidrele (in Delta Dunarii), capra neagra, cocosul de munte, rasul s.a. sunt puse sub protectia legii. Delta Dunarii adaposteste un numar mare de pasari.
Populatia: este formata in majoritate de romani 89% ,4%, maghiari 7,1%, tigani 2%, germani, ucrainieni, rusi-lipoveni, turci, tatari. In afara granitelor traiesc peste 8 mil. de romani, atat imigrati in Europa occidentala, Canada, SUA, Australia, America de Sud (cei mai multi in ultimele decenii), cat si din tarile vecine unde traiesc comunitati mari de romani. Concentrarea max. a pop. in zonele de campie (peste 55%), indeosebi în zona capitalei (1.000 loc./km2). In zona de munte (5% din populatie) densitatea loc. este slaba. Rata natalitatii: 11,6‰; a mortalitatii: 11,5‰. Rata pop. urbane: 55%.
Resurse si economie: Romania este o tara in tranzitie de la o economie socialista la o economie de piata care a avut dupa 1990 un ritm lent de aplicare a reformei (pana în 1996-1997). Dintre tarile foste socialiste, a beneficiat mai putin de sprijin financiar international, datorita regimului politic. Economia Romaniei este industrial-agrara. Ramurile industriale sunt diversificate si raspandite pe intreg teritoriu Romania. Ele sunt: metalurgia neferoasa, siderurgia, petrochimia, industria lemnului, constructia de nave, textile, pielarie, alimentara, care au suferit dupa 1989, datorita intarzierii restructurarii industriei si precaritatii investitiilor. Romania are numeroase resurse miniere, dar reduse ca pondere: carbuni (lignit), aur, argint, lemn, uraniu, sare (rezerve importante). Petrolul si gazele naturale nu satisfac consumul intern.
Transportul: lungimea totala a retelei feroviare in Romania reprezentand cele mai insemnate cai pentru transportul de marfa, este de 11.348 km. Din care 3348 km sunt electrificati. Reteaua de drumuri publice totalizeasa 72.799Km. din care mai putin de jumatate sunt drumuri asfaltate.
Orase: Bucuresti, pe malul raului Dambovita este cel mai mare centru industrial al tarii. 51% din populatia Romaniei traieste in mediul urban iar acest procent este in continua crestere. Al doilea oras ca marime este Brasovul cu o populatie de 323.835 locuitori. Constanta ( 350.476 ) este cel mai mare port.
Turismul: principalele zone sau obiective turistice
· litoralul Marii Negre cu renumite statiuni de cura heliomarina (Mamaia, Mangalia Nord, Saturn, Jpiter, Aurora, Venus, Neptun), de cura balneara (Techirghiol, Eforie Nord si Sud, Mangalia), cu orase de vacanta pentru copii (Navodari) si tineret (Costinesti), cu vestigii ale oraselor antice (Tomis, Callatis, Histria).
· zona Bucegi-Brasov (principala zona a turismului montan si hibernal din Romania cu orasul Brasov si statiunile Poiana Brasov, Sinaia, Predeal s.a.).
· Valea Oltului cu statiuni balneare in judetul Harghita (Tusnad) si Valcea (Calimanesti-Caciulata, Olanesti, Govora).
· NV Moldovei (Bucovina) cu monumente de arta feudala incluse in catalogul UNESCO (bisericile cu fresce interioare si exterioare de la Voronet, Moldovita, Sucevita, Humor, manastirea Putna si vechea capitala a Moldovei, Suceava)
· M-tii Apuseni cu spectaculoase fenomene carstice (pesteri - inclusiv pestera cu ghetar fosil de la Scarisoara, cetatile Ponorului, Cheile Turzii, defileul Crisului Repede s.a.) si o cultura veche populara, nealterata.
· Maramuresul, cu valori folclorice si etnografice (o adevarata civilizatie a lemnului: porti sculptate, case, biserici cu turle inalte - Ieud, Bogdan Voda, Rozalvea s.a. - Cimitirul Vesel de la Sapanta s.a., port popular viu colorat) unice in tara, cu statiuni balneare (Ocna Sugatag) si de sporturi de iarna (Borsa, Mogosa).
· Delta Dunarii
· Portile de Fier (cu statiunea Baile Herculane, cunoscuta din timpul romanilor; defileul Dunarii, fenomene carstice in munti si podisul Mehedinti: Topolnita, Closani s.a.)
· M-tii Fagaras (supranumiti "Alpii Translivaniei").
· Alte zone: Ceahlau - Lacul Rosu; M-tii Semenic, zona Tarnavelor cu biserici fortificate, M-tii Retezat (cu parcul national omonim), M-tii Rodnei (inclusiv statiunile balneare de pe Somesul Mare), centre turistice: Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Sibiu (capitala culturala a Europei), Timisoara.
Diverse despre Romani Si Romania
Cu mici excepții în timp, conform constituției, cetățenii Republicii Moldova sunt moldoveni, iar limba oficială în stat este limba moldovenească. Acest lucru a iscat câteva neînțelegeri între autoritățile de la București și cele de la Chișinău. Deși în ultimul timp au apărut semne de progres în această problemă, în decembrie 2003, președintele moldovean Vladimir Voronin s-a revoltat împotriva politicii României, speculând că aceasta se recomandă ca avocat al Republicii Moldova în relațiile sale externe și cerând neimplicarea guvernului român în problemele interne și internaționale ale Moldovei. În același timp, un număr de ziare moldovenești speculează că in realitate numărul de românofoni declarați la recensământul din 2004 din Republica Moldova ar întrece cu mult numărul de așa-ziși "vorbitori ai limbii moldovenești".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)