Romanii in istorie

Românii (până în sec. XIX și rumâni, termen istoric învechit) sunt un popor european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene. Poporul român s-a format în urma etnogenezei românești, din geto-daci și romani, în teritoriile geto-dacice. La sfârșitul secolului al VI-lea limba română și poporul român erau, în linii mari, formate astfel că venirea slavilor din Nord-Europa la sud de Dunăre nu a făcut decât să nuanțeze oarecum caracteristicile limbii române, prin contactul lor cu autohtonii români din spațiul carpato-dunărean. Ca urmare, limba română este o limbă neolatină. Este acceptată ideea că românii s-au format atât la nord cât și la sud de Dunăre. După cucerirea romană din 106 în Dacia (dar și înainte de această dată în Moesia) a luat naștere o populație daco-romană (respectiv traco-romană), care a fost mai târziu influențată de popoarele slave în epoca migrațiilor, dar nu atât de mult încât să adopte limba slavă ca limbă de circulație. În istorie aceștia dețin exonimul de vlahi sau valahi, care în limbile slavilor înconjurători însemna români. În Bulgaria, precum și în unele regiuni din Serbia (Timoc), Grecia,[20] Macedonia și Cehia,[21] exonimul acesta este utilizat încă astăzi. O parte din slavii, care s-au stabilit după secolul al VI-lea în spațiul lingvistic românesc (îndeosebi în cazul teritoriilor nord-dunărene, dar nu numai) au fost asimilați de populația românească carpato-dunăreană, abia ieșită din etnogeneză. Un exemplu edificator: Toponimul Șchei (de la Brașov) provine tocmai de la denumirea dată de protoromâni slavilor: șchiau „slav” (lat. sclavus „slav”[22]). Însă cea mai mare parte a acestor slavi a continuat migrația către sud; aceștia au trecut Dunărea și i-au împins pe protoromânii de acolo spre Sud, în munți. În acest fel, venirea slavilor i-a despărțit pe aceștia de străbunii vorbitorilor dialectelor românești nordice (daco-romane). Dialectul daco-român este vorbit astăzi preponderent la nord de Dunăre, dar și în unele areale sud-dunărene precum Timoc sau Dobrogea. Dialectele sudice sunt aromâna și meglenoromâna, ambele vorbite în arealul central-sudic al peninsulei Balcanice iar cel vestic este istroromâna vorbită în Istria).